Familia Haralambie (Temistocle, Filofteea şi copii Cărămida şi Semafor) pleacă la grătar de 1 mai. În Dacia 1310 veche de 25 de ani încarcă grătarul, 2 sticle de 2 l de Burger, 3 sticle de suc (Adria, ce dreacu doar se respectă), mâncarea care a mai rămas de la Paşte (pulpa spate dreapta a mielului pe care l-au luat de la ţară cu o săptămână înainte). Pentru boracul mai mic, boul bătrân ia o minge la 10 lei iar pentru coarda de fie-sa, o coardă. Temistocle este un om simplu care munceşte sofer la o firmă particulară pe 9 milioane, Filofteea este vânzătoare pe 5 milioane la un butic pe Iancului. Cărămida este elevă mediocră în clasa a cincea, care deja se gândeşte la sex. Semafor este un prost de împunge în clasa a doua care stă tot timpul cu degetele prin nas...în general al lui.
La 20 de km de Bucureşti este o pădure unde vor face grătarul împreună cu restul imbecililor care se distrează azi. La 40 de minute de la plecare au ajung acolo. Plin de prostime cu iz românesc. Toată zona e poluată de prostie şi manele care sună din casetofoanele cercopitecilor care „vrea” să se distreze.
Parchează rabla mâncată de rugină şi Temistocle un bolovan de om la 140 de kile se scurge cu greu din maşină. Dă ordin soţiei să scoată casetofonul şi să pună „neşte” muzică populară ca pe vremuri. Merge la portbagaj să scoată grătarul. În spatele lui cei doi plozi sar ca doi păduchi după minge şi coardă.
- Treceţi şi ajutaţi-o pe mă-ta şi apoi joacă, spuse Temistocle în timp ce statea aplecat spre interiorul portbagajului cu burta preligându-se pe canistra de benizină, curul păros fiind iesit juma din bermudele „cusute-n cur”.
Se încinge grătarul, Temistocle şi Filofteea se delectează lingând bere pahar după pahar. Femeia scoate dintr-o pungă albă bulanul spate dreapta a mielului care zburdă şchiop pe câmpiile înverzite. Mai ia o pungă din care aduce la lumina zilei micii înghiesuiţi şi aproape amestecaţi. Bărbatul mai ia o gură de bere şi o scuipă peste jarul grătarului ruginit. Apoi aruncă şi carnea preparată de nevastă. Prima şarjă intră pe jar. Filofteea face cu mâinile pline de grasime şi a doua parte. Înainte de a trece la pulpa de miel se zgârmă sub unghii pentru a scoate jegul adunat de pe tejgheaua magazinului unde lucrează.
Micii sfârâie pe grătar, Albatros sună la maxim din casetofonul marca Ping Jong Bao. Boracii au şi ei partea lor de de bucurie. Stau amândoi în cur pe iarbă şi se uită ca vitele la restul proştilor din jurul lor. Au în mâini câte o prăjitură şi un pahar de suc. Semafor mozolit la bot de ecler râde de vaca de soră-sa căreia îi fug ochii după maneliştii cu 2-3 ani mai mari decât ea.
La roata maşinii stau adunate toate gunoiele făcute în aceea zi. Masa este gata. Filofteea scoate farfuriile de plastic pe care pune micii şi nişte muştar. Cheamă boracii care momentan se bat pe minge. Supărată Cămămida ia corda şi-i fute una peste picioare lui Semafor al cărui urlat strapunge bariera sonoră a manelelor. Pentru o secundă toată lumea se uită la boracul care behăie împrăştiat de durere pe iarbă. Proasta jună tre să-şi ia şi ia porţia aşa că mama în aruncă o palmă-n ceafă de-i sar ochii din orbite.
Mânâncă, beau, se distrează, părinţii semi-beţi, copii încă ofticaţi sunt cuprinşi încet încet de lăsarea serii. Manelareala a mai încetat, cei care au rămas sunt deja plini de mici şi aproape inconştienţi de beţi. Familia Haralambie strânge şi ea ce are de strâns. Pleacă. În urma lor pungi, plastice, hârtii şi la vreo 50 de metri nişte căcaţi lasaţi de copii de pe urma sucului şi a prăjiturilor amestecate cu muştar şi mici.
