Fiecare sport are majoretele lui

Zilele trecute majoretele fotbalului american din România, Prea-datorii, au facut un drum pana la Sofia sa-si fure o bataie sora cu moartea in materie de sport. In principiu, nu stiu decat că scorul a fost unul criminal, Prea-datorii performand cu am stiut eu mai bine si au punctat ca-n ultimul meci cu Warriors, adica un 0 (zero, zero barat). Scor final: 52-0. ))), un fel de muie cu ciocolata! Sincer nu am inteles chestia asta niciodata, si cred ca nici cei de la Prea-datorii, au crezut cumva ca bataia are al gust in alta tara? Puteau sa scuteasca o gramada de bani daca se vedeau cu noi, asa ii bateam noi la pret redus, promotie de vara.

Pe aceasta cale fac apel la coechipierii mei si le propun sa strangem niste bani pentru a le lua cateva mingi de plaja, adversarilor nostri (de temut de altfel), pentru a se antrena mai bine. Poate mingile de plaja sunt mai usor de prins! Iata un status de messenger al unuia dintre cei infranti la Sofia: "Istoria spune ca poti iesi invingator si din infrangere si Predators au demonstrat ca asa este!! Respect pentru cei care merita!”. In sfarsit s-au prins si ei ca sunt ciuca batailor, si ca Warriors merita tot respectul.

Baieti va multumim ca existati! Fara voi fotbalul american din România ar fi mai sarac....... in rasete și replici spumoase!

Ziaristii adevarati fac cu mana..printre altele!

La recomandarea unui coleg voi face un portret al ziaristului asa cum il vad eu din pozitia de patru labe. Incepem cu inceputul, noul val de ziaristi vor lua nastere dintr-o tiganca imputita care s-a imbarligat „pe surse” cu un gaozar. Nascut pui viu, ziaristul a avut un deadline de 9 luni gestatie, timp in care s-a pregatit psihic pentru a fi serviabil si pupincurist cum cer standardele ”presei libere”. Ziaristul perfect este acela care are capul bagat in curul sefului atat de mult incat nu stii unde se termina seful si unde incepe ziaristul. Acesta poate fi recunoscut dupa limba tabacita ca talpa la bocanc, si respiratie proaspata de cur si un pic de cacat in varful nasului. Ziaristul perfect nu este dotat cu reportofon pix si carnet cu spunea David Randall, ci are in buzunar un strugurel, pentru a avea buzele moi pregatite pentru un pupat regesc. De asemenea trebuie sa fie de statura medie pentru a avea loc sub biroul sefului, la nevoie. Cei care nu au intrat in aceasta categorie, nenorocitii aia care inca mai opun rezistenta, ar trebui sa invete sa faca si ei cursul de ”limbi in cur in doar trei pasi”. Ziaristul ideal nu deschide gura decat cand trebuie sa faca un pic de gargara cu pula sefului, dar nu pentru a o suge ci pentru a o incalzi pentru curul urmatorului subaltern care urmeaza sa predea un text de cacat, sub standardele ziarului, desi l-a documentat o saptamana. Nu imi permit sa ma consider un astfel de ziarist pentru ca am carii in gura si nu ma salut ca-n tagma pupincuristilor cu ”vai domnule castor cum de ai dintii atat de albi?”. Nu am loc sub biroul sefului din cauza grasimii, si nici nu pot sa i-o frec intre tzatze daca mi-ar cere-o. (Asta doar pentru inceput).